30 noiembrie, credincioșii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor, numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat. De sărbătoarea Sf. Andrei se leagă mai multe tradiții, obiceiuri, dar și superstiții. Ziua de 30 noiembrie marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.
Ziua de Sfântul Andrei este o zi specială pentru români, întrucât acesta este primul dintre apostolii care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei – Sfântul Apostol Andrei fiind considerat cel care a creștinat poporul român. Nu întâmplător, sute de mii de români poartă numele Sfântului Andrei și celebrează an de an ziua de 30 noiembrie.
Despre Sfântul Andrei
Sfântul Apostol Andrei, numit și „Cel dintâi chemat”, este un nume important în istoria și cultura românească. Născut în Betsaida, cetate aflată pe malul lacului Ghenizaret, în jurul anului 5 î.Hr., a fost fratele lui Simon Petru și unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus. Sfântul Andrei este cel care l-a făcut cunoscut pe Hristos pentru prima dată, spunându-i fratelui său Petru că l-a aflat pe Mesia. De aceea Sfântului Andrei i se mai spune și Apostolul Cel dintâi chemat al Domnului.
Apostolul Andrei a fost martorul al tuturor patimilor Mântuitorului și s-a bucurat alături de Maica Domnului și ceilalți apostoli de Învierea lui Iisus. Misiunea de creștinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Andrei a început după Înălțarea Domnului la cer și după Cincizecime. Potrivit tradiției Biserici, Sfântul Andrei a fost sortit să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia și Macedonia, cu ținuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciția (Dobrogea) şi până în Crimeea.
Rolul Sfântului Andrei în istoria și cultura românească este de o importanță covârșitoare. Este venerat ca fiind cel care a adus creștinismul în aceste teritorii, devenind astfel un simbol al spiritualității românești. Sărbătoarea Sfântului Andrei, pe 30 noiembrie, este profund înrădăcinată în tradițiile și obiceiurile locale, fiind considerată o zi de protecție împotriva spiritelor rele.
Un simbol puternic asociat cu Sfântul Andrei este crucea în formă de X, cunoscută și sub numele de crucea Sfântului Andrei. Aceasta a avut un sfârșit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, pe o cruce în formă de X, cu capul în jos. Aceasta a fost numită „Crucea Sfântului Andrei”.
Tradițiile și obiceiurile de Sfântul Andrei
Tradițiile și obiceiurile de Sfântul Andrei sunt înrădăcinate adânc în cultura românească, reflectând credințele și superstițiile ancestrale ale poporului român. Iată care sunt cele mai populare tradiții și obiceiuri asociate cu ziua și noaptea Sfântului Andrei!
Ziua lupului
Ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului. Se crede că în ziua de 30 noiembrie lupul devine mai sprinten și nimic nu scapă dinaintea lui. Tocmai de aceea, una dintre cele mai cunoscute tradiții este aceea a „nelucrului în casă”. În ziua de Sfântul Andrei, nu se face niciun fel de treabă în gospodărie, cu scopul de a nu supăra spiritele și astfel de a proteja casa și familia de rele. Această tradiție este respectată cu sfințenie, urmându-se cu strictețe în multe zone ale țării.
De Sfântul Andrei fetele împart usturoi între ele
Există tradiții de Sf. Andrei adânc înrădăcinate în cultura românească, iar una dintre acestea este împărțirea usturoiului. În noaptea Sfântului Andrei, pe 29 noiembrie spre 30 noiembrie, se adună la o casă mai multe fete și băieți și pun pe masă usturoi, împrejmuit cu smirnă, tămâie și lumânări de la Paște aprinse. Fetele își împart între ele usturoiul, pe care ziua următoare îl duc la biserică, pentru a fi sfințit de către preot. Acest usturoi se pune ulterior la icoane, spunându-se că aduce dragostea.
Aflarea ursitului – o tradiție populară de Sfântul Andrei
Una dintre cele mai populare tradiții de Sfântul Andrei este aflarea ursitului, cu atât mai mult în zone ale României precum Maramureș. În această regiune, fetele de măritat așteaptă venirea serii, pentru a parcurge ritualuri tradiționale înrădăcinate în folclorul românesc. Pentru a afla cine le va fi soț, fetele folosesc o turtă din aluat sărat, coaptă pe cărbuni încinși. Jumătate din această turtă este mâncată înainte de culcare, iar cealaltă jumătate este pusă într-un ștergar sub pernă, până dimineața. Dacă în visul fetei apare un tânăr care vine să-i aducă acesteia apă de băut, se spune că măritișul va avea loc în perioada ce urmează postului.
Superstiții de Sfântul Andrei
Pornind de la credințele izvorâte din mitologia meleagurilor românești, ziua de Sfântul Andrei este una bogată în semnificații și superstiții de tot soiul. Iată care sunt cele mai populare superstiții de Sfântul Andrei!
Oamenii folosesc usturoi pentru a se feri de strigoi
Un obicei interesant este legat de „ieșirea strigoilor”. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, strigoii ies din morminte și bântuie locurile pe care le iubesc. Pentru a se proteja, oamenii obișnuiesc să pună usturoi la ferestre, pe pragul ușilor și la poarta curților. Usturoiul este văzut ca un element de protecție împotriva acestor spirite rele, crezându-se că îi ține la distanță.
În ziua de Sfântul Andrei, usturoiul folosit pentru protejarea locuinței este dus la biserică, unde este sfințit de către preot. Ulterior este păstrat în casă lângă icoana Sfântului Andrei și este folosit ca leac pe parcursul anului următor.
Gospodinele întorc vasele cu capul în jos
Tot pentru protejarea gospodăriei de spiritele rele, una dintre cele mai populare superstiții de Sfântul Andrei este întoarcerea vaselor cu capul în jos. Gospodinele întorc vasele și cănile din casă cu capul în jos pentru a respinge spiritele malefice, cunoscute sub numele de strigoi.
Descântarea drobului de sare de Sfântul Andrei
O altă superstiție este descântarea drobului de sare. În anumite regiuni ale țării, există obiceiul de a rosti formule magice peste un drob de sare, cu scopul de a îndepărta spiritele rele și de a aduce noroc în casă. Ulterior droburile de sare se îngroapă sub grajduri, pentru a fi scoase de Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie și a fi folosite la hrana animalelor, cu scopul de a le proteja de spiritele rele.
De Sfântul Andrei se pune grâu la încolțit
Printre cele mai populare obiceiuri de Sf. Andrei se numără și grâul pus la încolțit. Grâul este considerat în tradiția populară un simbol al belșugului și al prosperității. Adesea, în grâul se pune la încolțit în ziua de 30 noiembrie. Dacă ar fi, însă, să se respecte întru-totul tradiția, grâul se va pune la încolțit în prima oră a zilei, respectiv în noaptea Sfântului Andrei. Așadar, ar trebui ca pe data de 29 noiembrie să se aștepte miezul nopții și să se înceapă procesul de semănare a grâului. Se spune că punerea la încolțit a grâului va aduce prosperitate în casă.
Obiceiuri culinare de Sfântul Andrei
Celebrarea Sfântului Andrei nu ar fi completă fără bucatele tradiționale care însoțesc această sărbătoare. În bucătăria românească, două dintre cele mai cunoscute mâncăruri specifice acestei zile sunt turtuca și covașa. În noaptea Sfântului Andrei, pe lângă bucatele cu usturoi care alungă strigoii, se bea covașă și se prepară turtuca de Andrei. Conform tradițiilor românești de Sfântul Andrei, turtuca de Andrei se prepară de către fetele de măritat pentru a-și afla ursitul, iar covașa se împarte vecinilor de Sf. Andrei pentru ca vacile să aibă lapte, iar oamenii să fie feriți de strigoi.
Turtuca este în centrul mesei de Sfântul Andrei. Aceasta este o turtă tradițională preparată din făină de grâu, apă călduță, drojdie și sare, urmând să fie coaptă în cuptor sau pe plită. Covașa, pe de altă parte, este preparată din mălai, făină de grâu, borș și apă caldă, având un gust dulce-acrișor.
În plus față de turtuca și covasa, coliva este de asemenea pregătită pentru pomenirea morților, un obicei respectat în multe regiuni ale țării în ziua de Sfântul Andrei.
Citește și: A început procesul de vot pentru alegerile parlamentare în afara țării
Citeste mai mult