Construcțiile au mers înainte, susținute de fonduri PNRR, dar domeniile automotive și IT au fost lovite puternic în 2025. Rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, explică ce s-a întâmplat pe piața muncii și ce urmează.
Piața muncii a trecut prin schimbări importante în 2025, iar impactul nu a fost același pentru toate domeniile. O analiză realizată de rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, arată că sectoarele susținute de investițiile din PNRR au rămas stabile, în timp ce domeniile dependente de piețele globale au avut un an extrem de dificil.
Construcțiile sunt unul dintre puținele domenii care au încheiat anul pe un trend pozitiv. Nevoia de forță de muncă rămâne ridicată, în special datorită proiectelor finanțate prin PNRR și prin fonduri europene.
În schimb, automotive și IT&C au traversat poate cel mai greu an din ultimii zece, cu concedieri și reduceri de bugete, atât în România, cât și la nivel european.
„Industria automotive traversează o perioadă extrem de dificilă la nivel european, iar acest lucru se simte și în România. Vorbim despre o combinație de factori care afectează simultan producătorii și furnizorii: încetinirea economiei, scăderea cererii, costurile tot mai mari cu energia și materiile prime, dar și presiunea tranziției către electromobilitate.
Investițiile necesare pentru noile tehnologii sunt foarte mari, iar recuperarea lor este dificilă într-un context economic instabil.
În plus, competiția tot mai puternică din partea Chinei, care beneficiază de costuri mai reduse și de un avans semnificativ în zona vehiculelor electrice, pune presiune suplimentară pe producătorii europeni.
La acestea se adaugă tensiunile comerciale și problemele din lanțurile de aprovizionare, care afectează întreaga industrie automotive din Europa.”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.
Concedieri și competiție tot mai mare pentru joburi
Cele mai multe concedieri din 2025 s-au înregistrat în automotive și IT&C. Piața muncii s-a schimbat vizibil, mai ales în IT, unde competiția pentru posturile entry-level a crescut puternic. Dacă în anii trecuți companiile aveau dificultăți în a găsi candidați, acum situația s-a inversat.
„Am discutat cu managerul unei companii mai mici, iar în această toamnă la un anunț de angajare au fost primite 60 de CV-uri în două ore. Enorm, comparativ cu anii anteriori. Pe lângă provocările economice, inteligența artificială a schimbat și ea piața muncii, reducând din posturi. În partea de generare de software, unde este cel mai folosită, creșterea productivității unei persoane poate porni de la 50% până la mai mult decât dublu.
Totodată, cu ajutorul inteligenței artificiale putem asista în unele cazuri la rescrierea unei aplicații în două-trei săptămâni, în timp ce în trecut era nevoie de o perioadă de peste un an și de o echipă de programatori.
De asemenea, există procese de mentenanță care se desfășoară mai repede, fără ca personalul să fie nevoit să le mai stăpânească în detaliu.
Deci, este nevoie în piața muncii și de readaptare a calificărilor pe care o persoană le are, atunci când dorește să se angajeze în aceste domenii.”, a explicat rectorul UPT.
În acest context, programele de practică și internship derulate de Universitatea Politehnica Timișoara, inclusiv cele finanțate din fonduri europene, au devenit esențiale pentru integrarea tinerilor pe piața muncii.
Florin Drăgan subliniază că, pe termen lung, România ar trebui să investească mai mult în inovare și să ofere un cadru stabil pentru mediul privat. Lipsa predictibilității fiscale rămâne una dintre marile probleme semnalate de companii.
„Predictibilitate, asta cer marile companii de ani de zile. Trebuie să înțelegem că în privat, un buget nu se face de azi pe mâine. Pe lângă instabilitatea internă, companiile vor fi dependente de ce se întâmplă în piața globală. Având în vedere că economia noastră nu este bazată pe inovare, expunerea la ce se întâmplă în alte țări este destul de mare.
De altfel, în inovare trebuie investit mai mult dacă vrem să avem o stabilitate pe termen lung, pentru că aici rezultatele nu vor veni imediat. Ar trebui investit în parteneriate între companii și mediul universitar pentru a genera proiecte de impact.
IPCEI este unul dintre programele destul de întârziate, dar care poate arăta modul în care ar trebui făcută cercetare în România.
În același timp universitățile nu-și mai pot permite să aibă domenii cu angajabilitate în piața muncii de 30%, ar trebui să stabilim domeniile în care vrem să contăm și să investim în special în acestea.”, a concluzionat rectorul UPT.
Pe termen lung, dezvoltarea unor ecosisteme regionale de inovare, susținerea startup-urilor și implicarea tinerilor în proiecte de cercetare pot deveni cheia pentru o economie mai stabilă și mai adaptată schimbărilor globale.
Citeste mai mult
