l Cărbunele activ și câteva ceaiuri din plante sunt extrem de eficiente în cazurile de toxiinfecție alimentară
În zilele de primăvară și vară, toxiinfecțiile alimentare pot fi un pericol mai mare decât credem. Oricât de proaspete ar fi alimentele, oricât de convinși am fi că le-am preparat corect, există riscul să consumăm și alimente sau băuturi contaminate cu microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile sau paraziții. La temperaturi crescute, acești microbi se dezvoltă în voie și numai o igienă strictă și o atenție sporită ne pot scăpa de necazuri. Toxiinfecțiile alimentare se manifestă prin greață și vărsături și, de obicei, trec de la sine în câteva zile, cu aport serios de lichide și hrană ușoară. Dar, dacă microbul este puternic, pacientul riscă să se îmbolnăvească grav și chiar să-și piardă cunoștința. Nu e de glumit cu intoxicațiile alimentare, nici cu cele cu ciuperci, cu tutun, cu alcool, cafea, metale grele sau medicamente. Asemenea situații reprezintă o urgență medicală. Medicina populară are și ea leacuri pentru intoxicații, extrem de eficiente în primă fază sau alături de tratamentul ulterior, indicat de medic. Este bine să le cunoaștem și să avem la îndemână antidoturi pentru intoxicații.
Când ne pândește toxiinfecția alimentară?
Toxiinfecțiile alimentare se produc în urma consumării unor produse infestate cu microorganisme dăunătoare, acestea proliferând la căldură și umezeală. Alimentele cele mai susceptibile la contaminarea cu microbi sunt cele nepasteurizate: lapte nepasteurizat (nefiert), produse din lapte nepasteurizat precum brânză sau smântână. Cele mai periculoase sunt lactatele cumpărate de la vânzători ambulanți, care le transportă și le depozitează în condiții improprii. De asemenea, vara trebuie să fim atenți și la carne. Poate fi nocivă carnea insuficient preparată (cârnat crud, friptură în sânge), peștele sau puiul infestat, scoicile, melcii sau moluștele contaminate și insuficient preparate. Numărul persoanelor care fac toxiinfecție alimentară după ce au consumat produse din carne este mai mare decât al celor care se îmbolnăvesc de la brânzeturi. Suntem mai expuși toxiinfecțiilor alimentare atunci când călătorim în țări în curs de dezvoltare. Persoanele care lucrează în abatoare, pescarii sau personalul sanitar prezintă de asemenea risc crescut de toxiinfecție alimentară. Și alimentele sănătoase pot fi contaminate în timpul procesului de preparare. În mod normal, organele și țesuturile animale pot fi colonizate de diferite tipuri de microorganisme, astfel că acestea pot contamina persoana care manevrează carnea. Fructele și legumele pot fi contaminate dacă sunt irigate cu apă infestată sau dacă au crescut cu îngrășăminte naturale. Alimentele curate pot intra în contact cu microorganisme patogene din praf, pământ, apă. Toxina care produce toxiinfecția se poate găsi și în ouă, maioneze, frișcă, înghețată.
Crampe și vărsături
Toxiinfecțiile alimentare apar și în cazul recipientelor nespălate în care se pregatește mâncarea. De aceea, prioritare trebuie să fie regulile stricte de spălare și curățare a fructelor, legumelor și, nu în ultimul rând, a veselei. Mai contează și termenul de valabilitate. Citiți etichetele cu atenție, nu cumpărați produse expirate sau cu termen apropiat de ultima zi de valabilitate. Atenție cum depozitați alimentele în frigider. Dacă nu sunt refrigerate la temperatura optimă, microbii se pot dezvolta în voie. Orice aliment care nu vi se pare proaspăt trebuie aruncat. Procesarea și pregătirea în condiții neigenice pot permite înmulțirea bacteriilor chiar pînă la acel punct în care nici pregătirea corectă nu le mai poate distruge pe toate. Persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta intoxicații alimentare sunt femeile însărcinate, sugarii, preșcolarii, vârstnicii și persoanele cu sistem imunitar compromis (cei cu diabet zaharat sau HIV-SIDA). Bolnavul care a mâncat ceva infestat va prezenta următoarele simptome: grețuri, vărsături, diaree, crampe abdominale, slăbiciune din ce în ce mai puternică (pâna la epuizare totală), tegumente palide, deshidratare. Timpul necesar pentru apariția simptomelor, severitatea precum și durata acestora, depind de tipul microorganismului care a determinat infecția, vârsta pacientului și starea generală de sănătate. De obicei, în jumătate de oră de la ingestia alimentului contaminat ar trebui să apară greața, la unele persoane perioada de latență poate dura și o zi. Microorganismele sunt rezistente la aciditatea gastrică, de aceea trec prin stomac și ajung la nivelul intestinului subțire, unde se prind de pereții acestuia și încep să se multiplice.
Cei mai răspândiți microbi
Unii microbi rămân în peretele intestinal, altele produc toxine care sunt eliberate în circulația sangvină, iar altele invadează diferite țesuturi și organe. Dintre aceste microorganisme, câteva sunt mai des întâlnite. Astfel, Clostridium botulinum este o bacterie care provoacă botulismul și care conține o neurotoxină capabilă să ducă la paralizie. Se manifestă abia după 18-36 ore de la infecție, simptomele fiind amețeli, vorbire incoerentă, dificultăți de respirație și de înghițire, vomă, diaree, slăbiciune generalizată și vedere dublă. Paralizia progresează din regiunea capului (nervii cranieni) și cuprinde apoi întreg corpul. Botulismul apare, în mod frecvent, în urma consumului de legume sărace în acid sau cărnuri care n-au fost conservate corespunzător, adesea în casă. Toxoplasmoza, o infecție produsă de un parazit, Toxoplasma gondi, nu are de obicei simptome sau are doar simptome minore precum cele apărute în răceală. Uneori se pot identifica adenopatii (inflamația ganglionilor limfatici), dureri și crampe musculare, care pot dura de la câteva zile la câteva săptămâni. Listerioza poate provoca febră, dureri musculare și câteodată greață și diaree. Dacă infecția se răspândește la nivelul sistemului nervos, apar simptome precum cefaleea (durerea de cap), înțepenirea cefei cu durere accentuată, confuzie, pierderea echilibrului sau chiar convulsii. Salmonella este o bacterie care se găsește în carne, preparate din carne, tocături, mezeluri, preparatele din ouă. Apare în special în friptura de pasăre, lapte și pește când nu sunt depozitate la rece. Salmoneloza este o toxiinfecție alimentară cu diaree severă care uneori poate dura mai mult de o săptămînă și necesită spitalizare. Staphylococcus aureus se dezvoltă mai ales în alimentele care conțin proteine și sare în cantitate mare: brînzeturi sau lactate de orice fel. Toxiinfecția alimentară cu E. coli O157:H7 (tulpină înalt patogenă, extrem de agresivă) poate provoca o infecție gravă cu complicații sanguine și renale severe și apare mai frecvent în rândul copiilor sub 5 ani precum și a persoanelor cu vârsta peste 65 ani. Hamburgerii ținuți prea puțin în cuptor pot ușura dezvoltarea acestei bacterii, care se găsește în intestinele omului și în cele ale vitelor.
Ce mâncăm, ce bem?
Cel mai important remediu în toxiinfecțiile alimentare este prevenirea deshidratării, cauzată de diaree și vărsături. De aceea este necesar să se consume cât mai multă apă, pentru rehidratare, dar și pentru eliminarea toxinelor din organism.
Primul ajutor constă în chemarea medicului, atunci când: s-au îngurgitat pește, fructe de mare sau ciuperci, s-a instalat febră mare, scaunul e cu sînge sau are culoare închisă, tenul sau ochii se îngălbenesc, voma conține sânge, urina are culoare închisă, apar palpitații puternice ale cordului și amețeli, voma sau diareea durează mai mult de trei zile. Cele mai multe cazuri de intoxicații alimentare răspund la tratamente simple: odihnă la pat și multe lichide. Până nu se liniștește stomacul, consumul altor alimente înrăutățește lucrurile. Alimentele ușor digerabile, precum supele de legume, sunt cele mai indicate. Remediile naturiste sunt preferabile medicamentelor care pot interfera cu încercările organismului de a elimina toxinele. Luați cărbune activ sau argilă alimentară pentru a absorbi și a înlătura toxinele din tubul digestiv. Ajutați ficatul să proceseze toxinele cu semințe din scaiete de lapte. O doză mare de vitamina C cu bioflavonoide poate ajuta la eliminarea toxinelor din corp. Masați ușor tot capul. Feriți-vă de alimente grase sau dulci. Dacă deshidratarea este severă și reechilibrarea hidroelectrolitică nu poate fi realizată la domiciliu, este recomandată internarea în spital pentru perfuzii. Trebuie evitate băuturile energizante, carbogazoase și sucurile din fructe care conțin prea mult zahăr. Mai indicate sunt ceaiurile de plante, compoturile proaspete sau zeama de legume. Odată cu îmbunătățirea stării generale, se poate începe dieta de tranziție cu banane, orez, sos de mere, pâine prăjită sau biscuiți. Trebuie evitate alimentele condimentate, fructele proaspete, alcoolul, cafeaua și produsele lactate. Medicația antidiareică nu este de obicei recomandată în tratamentul intoxicațiilor alimentare, pentru că se stopează astfel mecanismul de curățire a intestinului de microorganismele patogene, precum și de toxinele acestora. De asemenea, antibiotice nu se iau decât la indicația medicului.
Remedii populare
Încercați unul dintre remediile populare: dizolvați 1-2 linguri de ulei de ricin într-un pahar cu suc de lămâie și sorbiți. Tuberculii de untul-vacii se opăresc cu apă clocotită (la 2 g tuberculi uscați se pun 200 ml apă). Se agită amestecul timp de 10-l5 minute, scuturând borcanul în care se află. Mucilagiul obținut se ține la rece două-trei zile. Se ia intern câte o lingură înainte de masă și seara înainte de culcare (trei-patru ori pe zi). Se iau 20-30 g cărbune activ de mesteacăn, bine mărunțit, cu apă (la o priză – 20-30 g cărbune și un pahar de apă). Se poate prepara un amestec astfel: cărbune activ – două părți, tanin – o parte și magnezie arsă (oxid de magneziu calcinat) – o parte. La o priză se iau două linguri din acest amestec în 200 ml apă caldă. Un alt remediu presupune să se bea apă caldă, 1,5-2 litri. Aceasta are efect vomitativ și permite curățirea rapidă a stomacului de produsele infestate și toxinele aflate în el. Dacă s-a produs și diareea nu se vor da remedii care să strângă stomacul, ci, dimpotrivă, se vor face clisme cu apă caldă și bicarbonat de sodiu. Bolnavul va sta în cada cu apă caldă cât mai mult timp. Se iau 100 ml suc proaspăt de merișor cu o lingură de miere. Zilnic se vor lua câte trei doze. Se beau de trei-patru ori pe zi câte 50-70 ml suc de trifoi roșu, preparat (la mixer) din partea ierboasă cu flori cu tot, dizolvat în 200 ml apă (sau infuzie de trifoi roșu, o lingură plantă uscată la o cană de apă clocotită). Se poate adaugă și o linguriță de miere. În cazul toxiinfecțiilor cu pește se bea o lingură de rachiu de anason dizolvat în 200 ml apă imediat ce s-a constatat infectarea.
Necazuri cu ciupercile otrăvitoare
Oamenii mănâncă fie ciuperci otrăvitoare, pe care nu le cunosc și se păcălesc, fie ciuperci comestibile care au extras din sol substanțe nocive (ajunse acolo datorită poluării cu metale grele, deversări de deșeuri toxice). Simptomele intoxicării cu ciuperci sunt: greață și vomă repetate, dureri abdominale, diaree puternică, uneori cu sânge și mucozități. Simptomele apar brusc, dar evoluează rapid. La copii simptomele apar mai repede, sunt mult mai puternice, adesea se instalează coma hepatică, de multe ori cu final letal. Primele semne ale intoxicației apar cam la 30 de minute după consumare (uneori însă pînă la șase ore). În cazurile de intoxicații cu ciuperci comestibile, simptomele apar după una-trei ore de la consumare. Leacurile cunoscute din bătrîni pentru combaterea intoxicației sunt multe. Peste trei linguri de amestec de plante (cinci părți trifoi roșu, două părți scoarță de stejar măcinată, cinci părți coada-calului) se toarnă un litru de apă în clocot, se fierbe încă un minut, se strecoară. Se iau câte 100 ml din acest preparat, de șase ori pe zi. Sau se poate înghiți puțină cenușă de pere. Se picură ulei de trandafir în miere și se iau mai multe lingurițe. Uleiul obținut din semințe de urzică mare, adunate toamna, în perioada de lună nouă, este cel mai bun remediu în otrăvirile cu ciuperci. Administrarea de ceaiuri depurative ajută organismul să se refacă mai ușor. Cele mai bune sunt cele de pir, osul iepurelui, cicoare, mesteacăn, mușețel, mentă. Se folosește un singur fel de plantă. Ceaiurile trebuie băute neîndulcite sau cu zeamă de lămâie. Provocarea vărsăturilor este contraindicată la: victime inconștiente, în caz de convulsii, ingestie de substanțe caustice. În cazul unei intoxicații se va solicita ajutor medical calificat apelînd 112.
Cum ne ferim de intoxicații alimentare?
– Spălați-vă pe mâini nu doar când mâncați, ci și când manevrați alimentele.
– Dacă sunteți bolnav, lăsați pe altcineva să pregătească masa.
– Congelați carnea de orice fel și nu o lăsați să ajungă la temperatura camerei după ce a fost gătită.
– Păstrați curate suprafețele de preparat, fundurile de tăiat, ustensilele de gătit. Spălați și frecați cu apă și detergent orice lucru a fost atins de o bucată de carne.
– Aruncați cutiile de conserve umflate, inclusiv lactatele, ouăle crăpate și orice aliment cu gust sau miros neplăcut.
– Gătiți cu atenție, în așa fel încât să dispară culoarea roz din carne, iar peștele să se înmoaie (macereze).
– Spălați ouăle înainte de a le depozita în frigider.
– Alimentele servite la picnic ar trebui ținute într-un răcitor până le mâncați.
Citeste mai mult