Trăim într-o lume în care stima de sine a devenit tot mai dependentă de validarea celorlalți. Aprecierile din online devin deseori unități de măsură ale valorii personale, în special în dreptul celor tineri şi al copiilor. De asemenea, multe persoane își postează vacanțele, rutinele zilnice, fac publice imagini din sala de nașteri, iar unii trimit în lumea largă chiar reel-uri de la înmormântări. Această nevoie de validare, însă, ne poate afecta sănătatea mintală.
Sharenting și oversharing
Plăcerea de a împărtăși poate fi un act generos atunci când sunt transmise informații utile, dar devine problematică atunci când este vorba de informații intime. În ziua de azi se discută din ce în ce mai mult despre fenomenele de oversharing și sharenting.
Sharenting–ul este și el o formă de oversharing și se manifestă atunci când un părinte distribuie conținut cu copilul său în mediul online. De ce este acest fenomen periculos? În primul rând, se întâmplă fără acordul minorului din primele momente ale vieții sale, de multe ori chiar prin postarea primei ecografii, scrie Panorama.ro. În urma acestei expuneri, copilul are deja o amprentă digitală fără voia lui, iar riscul ca imaginile cu el să ajungă în mâinile nepotrivite sau chiar pe dark web este ridicat. Expunerea fotografiilor în mod excesiv, mai ales a celor cu minori, crește riscul ca acestea să fie ulterior revândute sau utilizate în scopuri ilegale.
Datele statistice confirmă amploarea fenomenului de oversharing:
– 300 este numărul mediu de fotografii și date sensibile distribuite online de părinți despre copiii lor în Europa.– 81% dintre copiii din țările vestice apar în online înainte de a împlini 2 ani (92% în SUA, 73% în Europa).– mai mult de 30% dintre mame postează regulat imagini cu bebelușii lor.
Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică din România, în ţară utilizatorii petrec în medie 6 ore și 12 minute pe zi navigând pe internet, se uită 3 ore și jumătate la televizor și stau peste două ore pe rețelele sociale.
Consecințele expunerii copiilor pe rețelele sociale
Pericolele reale ale expunerii copiilor în mediul online există fără doar şi poate şi nu vorbim doar de problema distribuției necontrolate, ci mai ales de cea a lipsei unei perspective asupra consecințelor pe termen lung.
Multe dintre ipostazele aparent inofensive, o fotografie de la un eveniment, o imagine cu copilul la plajă, pot avea implicații mult mai grave decât ne imaginăm. Potrivit unui psihoterapeut, una dintre principalele cauze este impulsivitatea: părinții tind să publice imagini și informații într-un reflex imediat de a împărtăși, fără să anticipeze riscurile.
În spatele acestei nevoi de a posta se află, adesea, un mecanism psihologic mai complex. Psihologul Cătălina Dumitrescu explică faptul că acest comportament reflectă o structură narcisică adânc înrădăcinată.
„E o formă prin care noi căutăm să obținem atenție și validare, e un nucleu narcisic pe care îl avem. Dar este și legat de un concept care ține de familie și tradiție. Mesajul transmis în creșterea noastră este că am reușit și realizat ceva pentru că avem o familie”, a explicat Cătălina Dumitrescu.
Astfel, în multe cazuri, expunerea online a copiilor nu este doar un act de mândrie parentală, ci o formă de validare socială, o reconfirmare a statutului personal prin imaginea familiei.
Hai să ne protejăm ceva mai bine!
Atunci când nu există un control conștient asupra a ceea ce împărtășim pe internet, fiecare informație online ar putea deveni o vulnerabilitate. Hackingul nu mai este făcut doar de persoanele care au cunoștințe tehnice. Oricine poate plăti pentru servicii de hacking la cerere, iar orice utilizator poate deveni astfel o țintă. Fiecare postare ar trebui să fie trecută prin filtrul „poate această informație să fie folosită împotriva mea?”.
Ce trebuie să facem înainte de a posta o imagine intimă:
– Evită să postezi în timp real locația în care te afli (și mai mult dacă ai profilul de social media public)– Fii atent la imaginile pe care le postezi: o insignă de la serviciu, un document privat pot dezvălui mai mult decât ai crede– Limitează publicul pentru postările personale– Verifică mereu setările de confidențialitate ale conturilor de social media– Acordă atenție aplicațiilor și site-urilor pe care le folosești zilnic. Multe colectează date despre tine.– Dezactivează permisiunile inutile, nu folosi aceeași parolă peste tot și activează autentificarea în doi pași
Citeşte şi: Nutriționist: Mănâncă cel puțin două fructe pe zi, pentru o îmbătrânire sănătoasă!
Citeste mai mult