Comunele foarte mici nu mai pot funcționa fără bani de la stat, iar soluția nu poate fi „lăsarea în beznă”, spune Alfred Simonis. Președintele CJ Timiș vorbește despre comasare, dar și despre intervențiile făcute din bugetul județului pentru salarii, iluminat public și școli în localitățile sufocate de numărul mare de locuitori.
Alfred Simonis spune că statul nu mai mai poate susține un sistem în care comune foarte mici nu au bani nici pentru lumină și salarii.
„Guvernul ar trebui să înțeleagă ceva. Este primul an în care Guvernul nu vine din fondul de rezervă bugetară să sprijine localitățile. Eu înțeleg că nu trebuie sprijinite toate la fel, dar există în România localități ale căror bugete de la începutul anului nu pot asigura funcționarea, salarizarea și iluminatul public în comună. Nu vorbim de investiții. Ori dacă tu Guvern ai hotărât că acea comună rămâne comună și nu o comasezi cu o altă localitate, ești obligat să îi susții această finanțare. Că nu ai altă variantă. Altfel stingem lumina. Și nu mai plătim salarii.”, a declarat Alfred Simonis, președintele CJ Timiș, la Interviurile Express.
CITEȘTE ȘI: Jumătate dintre municipiile din România nu mai îndeplinesc criteriile legale. Cseke Attila: Legea trebuie adusă la realitatea de azi
Simonis susține că soluția este comasarea administrativă a comunelor foarte mici, atât pentru eficiență bugetară, cât și pentru accesul la fonduri europene.
„Cred că localități de 100, 200, 500 de locuitori, nu mai trebuie să existe. Ele ar trebui comasate cu localități mari, să facem un minim de 3, 4, poate 5.000 de locuitori, având astfel și acces la fonduri europene mai facil. Pentru că și fondurile europene se dau în funcție de populație.”, a mai explicat președintele CJ Timiș.
Până la o decizie la nivel guvernamental, CJ Timiș a intervenit, pe final de an, din fondul propriu de rezervă pentru a acoperi situațiile urgente.
„Cred că trebuie făcută o comasare, evident, dar cred că până când Guvernul ia taurul de coarne și face această comasare, nu poți lăsa în beznă localități și de aceea noi am intervenit din fondul de rezervă al județului Timiș în 7-8 situații ori pentru a cofinanța proiecte europene, ori pentru a plăti salariile și iluminatul public în localitate. Dacă ai hotărât că e comună una cu 150 de locuitori, ajut-o să trăiască, dacă nu, comaseaz-o și atunci înțeleg să nu-i mai dai bani.”, a afirmat Simonis.
CITEȘTE ȘI: Fritz cere curaj politic pentru comasarea comunelor: „Dacă ratăm 2028, pierdem încă patru ani”
În paralel, Simonis a vorbit despre o schimbare de abordare la nivelul CJT, concentrată pe localitățile din jurul Timișoarei, unde populația a explodat în ultimul deceniu – Giroc, Dumbrăvița sau Moșnița Nouă. Această creștere rapidă, a explicat el, a dus la lipsa infrastructurii de bază, în special în educație. Prin urmare, CJT a decis să redirecționeze investițiile către aceste zone: „Toate localitățile din jurul Timișoarei, de la Bucovăț, Moșnița, Giroc, Sânmihai, Săcălaz, Dudești, Becicherec, toate beneficiază de câte un proiect, aici presiunea e foarte mare. Și am identificat zone la marginea județului unde există creștere demografică însemnată și am finanțat acolo o școală. Deci investim acolo unde există nevoia de investiții.”
Date-cheie despre comunele mici din Timiș
Bara – 299 locuitori (cea mai mică localitate din județ)
Lovrin – populație scăzută cu 55,21% din 1992 până în prezent; 3.223 locuitori în 2011 (minus 337 față de 2002)
Ciacova – 5.434 locuitori în 2022 (față de 5.346 în 2011)
Sânnicolau Mare – cel mai mare oraș din județ, 10.627 locuitori
Localități stabile între 2011–2022: Recaș, Brestovăț, Giulvăz, Mănăștur, Topolovățu Mare
Total județ Timiș: 650.533 locuitori (minus 33.007 față de 2011), 51,8% femei, majoritatea în mediul urban.
Timișoara: puțin peste 250.000 de locuitori (față de aproape 320.000 în 2011).
Citeste mai mult