A doua zi de Crăciun, sărbătorită pe 26 decembrie, are o semnificație aparte în tradiția românească, fiind marcată atât de obiceiuri și datini populare, cât și de importante sărbători religioase. Creștinii prăznuiesc Soborul Maicii Domnului și pomenirea Sfântului Nicodim de la Tismana, ziua fiind asociată cu întâlniri de familie, respectarea unor reguli nescrise și numeroase superstiții transmise din generație în generație.
Tradiții și obiceiuri păstrate în a doua zi de Crăciun
În multe zone din România, a doua zi de Crăciun este dedicată vizitelor între rude, nași și fini. De Soborul Maicii Domnului, finii sunt datori să meargă la nași, gest considerat esențial pentru păstrarea unei relații armonioase pe tot parcursul anului următor. Tradiția spune că nerespectarea acestei datini poate aduce ghinion sau neîmpliniri.
Tot în această zi, rudele apropiate și cele îndepărtate se adună pentru a petrece timp împreună, într-o atmosferă liniștită, marcată de bucuria sărbătorilor. La sate, tinerii obișnuiesc să joace și să danseze pe 26 decembrie, ca semn de veselie, sănătate și recunoștință pentru tinerețea de care se bucură. Se spune că cei care dansează de Soborul Maicii Domnului vor fi plini de energie și sănătoși tot anul.
Un obicei vechi este mersul „cu colacul” la nași. Darul tradițional este bogat și simbolic, incluzând colaci sau pâini, băuturi, carne și produse preparate în casă. Ajuns la casa nașului, finul sărută mâna nașei, se îmbrățișează de trei ori cu nașul și rostește formula „De la noi puțin, de la Dumnezeu mult”, ca semn de respect și recunoștință.
Superstiții și lucruri interzise pe 26 decembrie
A doua zi de Crăciun este însoțită și de numeroase superstiții. Se crede că în această zi nu este bine să se bârfească, să se jignească sau să se caute răzbunare, deoarece cei care fac acest lucru vor avea pierderi sau necazuri în anul următor.
Între Crăciun și Bobotează, în casele unde sunt fete de măritat nu se toarce și nu se coase, deoarece tradiția spune că astfel se pot întârzia căsătoriile. De asemenea, pe 26 decembrie nu se spală haine, apa fiind considerată „vindecătoare” și destinată simbolic tămăduirii rănilor.
O altă superstiție spune că, dacă vântul bate cu putere în a doua zi de Crăciun, toamna următoare va fi furtunoasă și ploioasă.
Când se despodobește bradul de Crăciun
În tradiția populară românească, bradul de Crăciun nu se despodobește imediat după sărbători. În multe zone, acesta este păstrat până la Bobotează, pe 6 ianuarie, sau chiar până la Sfântul Ioan, pe 7 ianuarie, pentru a aduce noroc și belșug în casă. Se crede că despodobirea prea timpurie a bradului poate alunga spiritul sărbătorii și bunăstarea din gospodărie.
26 decembrie – Soborul Maicii Domnului
Soborul Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători închinate Fecioarei Maria și reprezintă adunarea credincioșilor pentru a-i recunoaște rolul esențial în nașterea și viața Mântuitorului Iisus Hristos. Conform tradiției creștine, a doua zi după marile praznice este dedicată persoanelor sfinte care au avut o legătură directă cu evenimentul sărbătorit.
Această zi este una a recunoștinței, a liniștii sufletești și a păstrării legăturilor de familie, fiind considerată un prilej potrivit pentru rugăciune, împăcare și reflecție.
Articolul A doua zi de Crăciun: tradiții, obiceiuri și superstiții la români. Când se despodobește bradul apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult
