La Cernăuți se discută despre redenumirea a 67 de străzi, alei și stradele. Consiliul Local Cernăuți are în vedere schimbarea a peste 200 de denumiri de străzi care au legătură cu Rusia și, într-o primă etapă, au fost identificate 67 de asfel de străzi. Ce denumiri își propun consilierii locali de la Cernăuți – a fost publicată o listă cu numele pe care le sugerează Consiliul Local – încă nu fost stabilit, fiind necesară parcurgerea unei proceduri prealabile de consultări (audieri) publice. Propunerile pentru redenumirea primelor 67 de străzi sunt acum gata iar cernăuțenii sunt invitați să-și exprime părerile asupra noilor nume de străzi, putând comenta și sugera redenumirea unor străzi pe linkul: https://forms.gle/ 5rGXg74XLZvvtBXN6. Pe baza rezultatelor discuțiilor, comisia de toponimică va lua decizia finală privind redenumirea.
Prima clădire a Casei Poporului Român, care a deservit comunitatea românească din Cernăuți timp de aproape jumătate de secol
Cel puțin trei lucruri sunt de remarcat în această etapă. Primul ar fi că una din cele 67 de străzi va fi redenumită – conform propunerii aflată în dezbatere – după numele istoric al ei, care este al unui ilustru savant bucovinean de origine română: Ion Sbiera. Un al doilea și al treilea lucru este acela că între cele 67 de străzi care vor fi redenumite la Cernăuți se numără și cele care poartă, actualmente, numele marelui scriitor rus Feodor Dostoievski, respectiv numele poetului și dramaturgului Alexandr Pușkin.
În ceea ce privește denumirea istorică a străzii Ion Sbiera pe care autoritățile cernăuțene vor să o redea este de precizat că, actualmente, strada poartă numele prozatorului rus de orientare bolșevică Alexei Novikov-Priboy. Cât despre marele Ion G. Sbiera menționăm că este unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române (numele inițial la data de 1 aprilie 1866 fiind de Societatea Literară Română, anul următor fiind schimbată denumirea în Societatea Academică Română iar din 1879 se va numi Academia Română) iar perioada în care Ion. G. Sbiera a activat în această instituție este remarcabilă: 50 de ani (calculat de 1 aprilie 1866 până la 22 octombrie 1916, data trecerii la cele veșnice). Din acest punct de vedere este depășit doar de Titu Maiorescu ce reușise a împini, la data morții sale în 18 iunie 1917, peste 51 de ani de activitate în Academia Română al cărei membru fondator fusese.
Despre Dostoievski și Pușkin este de remarcat că sunt numele unor mari oameni de cultură ruși care nu au legătură cu bolșevismul – Pușkin nici nu avea cum, murind cu mult timp înaintea unor asemenea concepte socio-politice, mai exact în 1837 ca urmare a unui duel, fiind o practică des întâlnită pentru acea vreme, iar Dostoievski era prea religios ca să poată fi compatibil cu idei utopice despre care apucase să afle până spre finele vieții sale în 1881 – și cu atât mai puțin cu stalinismul. Denumirea străzii care poartă numele lui Dostroievski va fi, conform propunerii supusă dezbaterii, „Kornyi Tovstiuc” (în tinerețea sa, un activist naționalist ucrainean, originar din Bucovina care s-a dedicat apoi învățământului și a avut o bogată activitate științifică atât în perioada URSS, cât și după aceasta), iar în cazul străzii care poartă numele lui Pușkin denumirea propusă este cea de „Cneaghina Olga”. (D.P.)
The post 67 de străzi din Cernăuți care poartă denumiri în legătură cu Rusia își schimbă numele. Câteva dintre surprize appeared first on Obiectiv de Suceava.
Citeste mai mult
