Șase localități din Timiș nu au niciun medic de familie, iar în alte 33 există doar puncte de lucru, fără medic titular. În plus, tot mai mulți doctori se apropie de pensionare, avertizează Colegiul Medicilor, iar situația riscă să afecteze grav accesul pacienților la servicii medicale de bază.
În 36 de localități din județul Timiș este nevoie de cel puțin un medic de familie în plus, șase localități nu au niciun medic de familie și nici măcar un punct de lucru, iar în alte 33 există doar puncte de lucru, fără medic titular, a spus, vineri, la Timișoara, președinta Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană.
„Asta e o situație fericită. Sunt foarte multe zone ale țării unde numărul de localități fără medic de familie este și mai mare. Și lucrul poate cel mai îngrijorător este că este cea mai îmbătrânită specialitate. Procentul medicilor care datorită vârstei pot părăsi sistemul în perioada care urmează este îngrijorător. Ce se poate face în acest sens? Sunt mai multe categorii de măsuri.”, a declarat Cătălina Poiană.
Pentru limitarea crizei, în ultimii ani a fost crescut numărul locurilor la rezidențiat pentru medicina de familie. Efectele nu vor fi însă imediate. Formarea unui specialist durează patru ani, iar primele creșteri semnificative ale numărului de medici sunt așteptate abia de anul viitor.
„Specialistul nu se formează de azi pe mâine. Durează patru ani de pregătire în specialitatea de medicină de familie. Deja de anul viitor o să înceapă să crească numărul absolvenților. (…) E nevoie și de o ameliorare a curriculei de pregătire. La ora actuală se derulează un amplu program de reevaluare și de modernizare a curriculei de pregătire pe toate specialitățile. Mobilul acestui proiect este apropierea și standardizarea cu modelele europene și mai ales uniformizarea pregătirii rezidenților la nivelul întregii țări.”, a explicat președinta Colegiului Medicilor.
Un rol esențial îl au, spune președinta Colegiului Medicilor, și autoritățile locale. Fără sprijin concret, tinerii medici evită localitățile mici sau slab dezvoltate.
„Susținerea din punct de vedere financiar, administrativ, logistic a tânărului care se duce, cu sediul cabinetului, cu locuință, cu ajutor financiar, cu condiții de școlarizare a copiilor. Medicul de familie care se duce într-o localitate are și el un partener de viață, un copil. Orice medic care se duce într-o localitate mai mică, într-o localitate mai slab dezvoltată, trebuie să vadă acolo și perspectiva dezvoltării lui profesionale viitoare. Nu putem să-i tăiem aripile de la început.”, a avertizat Cătălina Poiană.
Unde medicii de familie lipsesc, accesul la servicii medicale de bază este asigurat, în unele zone, prin caravane medicale. Managerul Spitalului Județean Timișoara, Dorel Săndesc, spune că aceste intervenții sunt esențiale pentru comunitățile izolate.
Dorel Săndesc, managerul Spitalului Județean Timișoara
„Acolo se asigură sute de consulturi într-o zi, de la analize de sânge cu rezultat pe loc, spirometrie, EKG, ecografii, oftalmologie.”, a explicat Dorel Săndesc.
O schimbare importantă vine din acest an, după ce Ministerul Sănătății a reglementat decontarea serviciilor medicale oferite prin caravane. Spitalele vor putea încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate. Astfel vor primi bani pentru aceste activități, care până acum s-au desfășurat exclusiv pe bază de voluntariat.
„Avem, de fiecare dată, mai mulți voluntari decât este nevoie. Este extraordinar să păstrăm viu acest spirit al voluntariatului. Este și un mesaj. Zecile de mii de oameni pe care i-am văzut nu mai pot să gândească despre doctori că suntem așa cum suntem etichetați uneori – șpăgari sau egoiști, interesați doar de bani. Oamenii văd o realitate care nu este fardată de un partid care uneori face în campania electorală o caravană. Este o realitate autentică și de durată. Aproape că mi-e frică, dacă se va reglementa obligativitatea plății medicilor, că s-ar putea distruge acest spirit al voluntariatului.”, a spus Săndesc.