În 20 mai 1990, România a mers pentru prima dată la vot după căderea comunismului, într-un context tensionat, cu proteste în stradă și un Front al Salvării Naționale care avea un control aproape total asupra statului.
Alegerile au avut loc la doar câteva luni după Revoluția din decembrie 1989, într-o perioadă în care instituțiile încă se formau, iar țara încerca să își găsească drumul spre democrație.
FSN, structura care preluase puterea imediat după căderea lui Nicolae Ceaușescu, avea un avantaj clar în fața opoziției. Controla principalele instituții ale statului și avea o prezență puternică în spațiul public, inclusiv prin televiziunea națională.
Deși inițial conducerea FSN anunțase că nu va deveni partid politic și nu va participa la alegeri, acest lucru s-a schimbat, iar formațiunea a intrat în cursa electorală cu Ion Iliescu candidat la președinție.
În același timp, în București aveau loc proteste în Piața Universității. Mii de oameni cereau o ruptură clară de vechiul regim și aplicarea Punctului 8 din Proclamația de la Timișoara, care prevedea ca foștii demnitari comuniști să nu mai poată ocupa funcții publice. Mișcarea a devenit unul dintre cele mai importante simboluri civice ale anului 1990.
În alegeri au intrat și partidele istorice reînființate după Revoluție, precum PNL, condus de Radu Câmpeanu, și PNȚCD, condus de Corneliu Coposu, însă acestea au avut o prezență mult mai slabă decât FSN.
Campania electorală a fost marcată și de prima dezbatere televizată dintre candidați. Ion Rațiu a rămas în memoria publică printr-o frază devenită celebră: „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”.
Rezultatul votului a confirmat diferențele uriașe din teren: FSN a câștigat peste 67% din voturile pentru Parlament, iar Ion Iliescu a fost ales președinte cu aproximativ 85%.
De atunci și până astăzi, România a trecut prin mai multe mandate prezidențiale, de la Ion Iliescu la Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. În 18 mai 2025, Nicușor Dan a câștigat primul mandat prezidențial, cu 6.168.642 de voturi, reprezentând 53,6% din voturile valabil exprimate.
Citeste mai mult
