În fiecare an, pe 31 mai, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și partenerii săi mondiali sărbătoresc ”Ziua Mondială fără tutun” (World No Tobacco Day – WNTD). Tema de anul acesta este “Tutunul – Amenințare pentru mediul înconjurător și sănătatea noastră”. Campania de anul acesta are ca scop:
Creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul asupra mediului al tutunului pe parcursul ciclului de realizare de la cultivare, producție, distribuție, utilizare și deșeuri;
Prezentarea problemei deșeurilor de tutun în spațiile publice și comunități;
Creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul tutunului asupra mediului și sensibilizarea publicului, în special a tinerilor.
Creșterea nivelului de conștientizare în întreaga lume asupra efectelor nocive și mortale ale consumului de tutun și a expunerii la fumul de țigară, precum și de a descuraja consumul de tutun indiferent de formă.
Tutunul ucide peste 8 milioane de oameni, în fiecare an, și distruge mediul înconjurător, dăunând și mai mult sănătății umane, prin cultivare, producție, distribuție, consum și deșeuri post-consum. Fiecare țigară fumată sau produs din tutun folosit risipește resurse prețioase de care depinde existența noastră. Renunță la tutun pentru sănătatea ta și a planetei noastre! Fumul de tutun contribuie la niveluri mai ridicate de poluare a aerului și conține gaze cu efect de seră.
Consumul de tutun este cel mai mare factor de risc comportamental evitabil pentru sănătate în Uniunea Europeană și cea mai importantă cauză de deces prematur în țările UE, reprezentând aproximativ 700.000 de decese pe an. Aproximativ jumătate dintre fumători mor prematur, în medie cu 14 ani mai devreme (Comisia Europeană, 2020). Este un factor de risc major pentru cel puțin două dintre principalele cauze de mortalitate – bolile circulatorii și cancerul – și un factor de risc important pentru multe boli respiratorii cronice severe.
Nu există niciun mod sigur de a consuma tutun. Fumatul, prin fumul pe care îl generează în procesul de ardere, declanșează apariția substanțelor cancerigene în atmosferă. Astfel, fumatul pasiv reprezintă un factor de risc și pentru nefumători (o atenție deosebită pentru copiii părinților fumători). Fumatul pasiv (sau involuntar) reprezintă expunerea la fumul de țigară din mediul ambiant. Acesta este format din două tipuri diferite de fum: primul, expirat de fumător, iar cel de-al doilea, este produs de capătul aprins al țigării. Diferența dintre fumatul activ și fumatul pasiv este că la fumătorii activi se creează dependența psihologică și chimică, iar fumătorii (involuntari) pasivi devin dependenți chimic. Deci, dragi părinți, nu vă expuneți copiii fumului de țigară dacă doriți să evitați ca aceștia să devină fumători activi datorită dependenței chimice create chiar de către dumneavoastră!
Măsuri simple prin care îți poți proteja copilul de efectele negative ale fumatului pasiv:
Renunță la fumat sau evită, pe cât posibil, să fumezi în preajma copilului;
Nu permite nimănui să fumeze în casă;
Nu permite nimănui să fumeze în mașină, chiar dacă ține geamul deschis;
Susține legislația care interzice fumatul în spațiul public și asigură-te că fumatul este interzis în școala în care învață copilul tău.
Riscul de cancer pulmonar este de 20 – 25 de ori mai mare la bărbații și femeile care fumează, în raport cu cei care nu fumează. Riscul crește proporțional cu numărul anilor de fumat, cu numărul de țigarete fumate pe zi și cu cât vârsta la care a început să fumeze este mai mică. În Europa, fumatul cauzează aproximativ 82% din cazurile de cancer pulmonar.
Consumul de tutun în rândul adolescenților este, de asemenea, un motiv de îngrijorare, aproape o treime dintre tinerii de 15-16 ani raportând că au fumat în ultima lună în 2019 (31%) – o proporție mult mai mare decât media UE (21%). În România, 40% dintre tinerii de 15-16 ani au fumat în ultima lună din 2019, țigări electronice sau țigări convenționale – acesta fiind procentul cel mai ridicat din toate țările UE, a cărei medie a fost de 28 %.
Efectele nocive ale tutunului sunt amplificate de consumul de băuturi alcoolice. Astfel, riscul apariției cancerului cavității bucale, faringian, laringian și al cancerului esofagian, crește semnificativ cu creșterea consumului de alcool la fumători. Fumatul și consumul de alcool vă expun unui risc mai mare de cancer decât cel la care sunt supuși fumătorii care nu consumă alcool.
Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin cancer bronho-pulmonar, în anul 2020, nu este uniformă (rate calculate la populația standard a României). Județul cu cea mai mică rată a mortalității, în 2020, a fost Vâlcea (23,90/0000 locuitori), iar rata cea mai mare a fost înregistrată în județul Giurgiu (62,10/0000 locuitori,) în timp ce media pe România a fost de (42,50/0000 locuitori). Mortalitatea prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului, în anul 2020, a fost mai mare în mediul urban (43,40/0000 locuitori), comparativ cu mediul rural (41,40/0000 locuitori) și față de media pe țară (42,50/0000 locuitori). Mortalitatea prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului, în anul 2020, este mult mai mare pentru genul masculin (64,70/0000 locuitori), comparativ cu genul feminin (21,30/0000 locuitori).
Date statistice din judeţul Hunedoara:
2017
2018
2019
2020*
2021*
BPOC – Cazuri Noi
1.287
1.234
1.041
1.262
418
BPOC – Rămaşi în evidenţă
12.138
12.524
12.535
12.649
12.642
Cancer bronhopulmonar
– Cazuri Noi
298
378
269
287
301
*In contextul pandemiei COVID-19
Fumatul este responsabil pentru 8 milioane de decese anual. Studiile efectuate în perioada pandemiei COVID-19 au demonstrat că persoanele care fumează au o predispoziție mai mare decât nefumătorii de a dezvolta simptome mai severe de COVID-19, astfel încât milioane de fumători au luat în considerare renunțarea la fumat.
Acest articol 31 mai- Ziua Mondială fără Tutun. Peste 12.600 de hunedoreni suferă de bronhopneumopatie obstructivă cronică a aparut prima data in Servuspress.
Citeste mai mult