Pe 14 septembrie, creștinii ortodocși și catolici sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, una dintre cele mai vechi și importante sărbători creștine dedicate lemnului pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Această zi este cinstită prin post și rugăciune, având o puternică încărcătură religioasă și tradițională.
Semnificația religioasă a Înălțării Sfintei Cruci
Sărbătoarea amintește de două momente istorice esențiale:
descoperirea Sfintei Cruci de către împărăteasa Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, la Ierusalim, în anul 326;
readucerea Sfintei Cruci la Ierusalim de către împăratul bizantin Heraclius, în anul 629, după ce fusese recuperată din mâinile perșilor.
Crucea este pentru creștini simbolul biruinței vieții asupra morții, al iubirii lui Dumnezeu și al mântuirii întregii omeniri.
Tradiții și obiceiuri de Ziua Crucii
Ziua Crucii este una de post aspru, fiind interzis consumul de usturoi, nuci, prune și pește, iar credincioșii țin post negru pentru purificarea trupului și a sufletului. În această zi se sfințesc busuiocul, menta, cimbrul și maghiranul, considerate plante de leac, dar și viile și butoaiele de vin.
În tradiția populară, sărbătoarea mai este cunoscută ca Cârstovul Viilor sau Ziua Șarpelui:
marchează începutul culesului viilor și sfârșitul verii;
se spune că șerpii și alte reptile se retrag în pământ până la primăvară;
în sate, oamenii aprind focuri din viță uscată, iar podgorenii lasă ultimii struguri ca ofrandă pentru păsările cerului, numiți „strugurii lui Dumnezeu”.
Superstiții și credințe populare
nu se muncește pentru a nu atrage necazuri și primejdii;
monedele și cruciulițele sfințite în această zi aduc belșug și spor;
dacă va tuna, toamna va fi lungă;
dacă ciorile se adună pe garduri, bruma va cădea curând.
Articolul 14 septembrie – Ziua Crucii: semnificație, tradiții și obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult